gingia afectiunile dintilor temporari

Afecțiunile dinților temporari

Cele mai des întâlnite afecțiuni ale dinților temporari

 Demineralizarea dinților de lapte sau așa numitele „pete albe”

by Dr. Eliza Stan

Din ce în ce mai mulți părinți se prezintă cu copii de vârstă mică având dinții “pătați” și “sfărâmicioși”. Despre ce este vorba și ce putem face în acest caz? Această afecțiune se numește demineralizarea dinților.


Demineralizare dinților – ce este?

Stratul superficial al dinților se numește smalț. Acesta este cel mai dur țesut din corpul uman, chiar mai dur decât oasele. Este format în proporție de 96%-98% din minerale, mai exact cristale de fosfat și calciu. Așadar, demineralizarea reprezintă procesul prin care smalțul dinților își pierde efectiv din minerale, devine “sfărâmicios”, “moale”, ușor de atacat de Streptococus Mutans, bacteria care duce la apariția cariei.

În definitiv demineralizarea dinților nu este altceva decât prima fază a cariei.

Cauzele demineralizării

1. Igiena orală

În practica mea dentară din ultimii ani văd adesea copii foarte mici (1-3 ani), cărora abia le-au erupt dinții, cu demineralizări. Care este explicația? Răspunsul este tranșant, dar adevărat: igiena orală defectuoasă (făcută incorect) .

Vă întrebați, poate, cum este posibil ca un țesut atât de dur cum este smalțul să poată fi distrus de lapte sau de alte alimente moi din diversificare. Acest lucru se întâmplă deoarece zaharurile conținute în compozitia laptelui (matern sau formula) pătrund prin gingia bebelușului, ajungând apoi în dreptul mugurilor dinților de lapte, afectând smalțul incomplet mineralizat.

După ce dinții temporari au erupt, depozitele de lapte sau mâncare rămase la suprafața lor favorizează apariția acizilor care “dizolvă” apoi mineralele din compozitia smalțului.

2. Factorii din timpul sarcinii

Rar, calitatea slabă a smalțului poate fi influențată de factorii nocivi din timpul sarcinii (alcoolul, fumatul, lipsa vitaminei D3 sau antibioticele administrate în sarcină). În acest caz vorbim însă de o altă afecțiune, cu un tratament diferit (HSPM-hypomineralization of second primary molars).

Cum îl afectează pe copilul meu? Cum identificăm apariția demineralizării?

Când demineralizarea se află într-un stadiu incipient, copilul nu simte modificările care apar, acestea fiind observate doar vizual de catre părinți. Se distinge o pată albă cretoasă / alb-gălbuie pe dinții copilului.

În stadiile mai avansate dinții copilului devin sensibili la alimentele prea reci sau prea calde, iar mai târziu, când apare caria, durerea este resimțită în funcție de profunzimea cariei.

În stadiul de carie, demineralizarea dinților nu mai reprezintă un proces reversibil (adică nu mai poate “da inapoi”, nu se mai poate face tratament de remineralizare a smalțului).

Ce pot face eu ca părinte?

Mergi la dentist. De ce? Pentru că medicul dentist este cel care va ști să identifice demineralizarea, să recomande tratamentul potrivit și, foarte important, va ști să stabilească diagnosticul diferențial (adică să observe dacă nu cumva este vorba despre alte afecțiuni care seamănă ca aspect și simptome cu demineralizarea) și pentru că nu tot ce zboară, se mănâncă…nu-i așa?

De cele mai multe ori, medicul pedodont va lua decizia ca o dată la 6 luni să aplice la suprafața dinților un gel cu fluor (fluorizare profesională), procedura care îmbunătățește calitatea smalțului, îl “întărește” prin remineralizare. Mai mult, este esențial să obișnuim copilul încă de la o vârstă fragedă (începând cu vârsta de 1 an) cu medicul pedodont și cu atmosfera cabinetului de stomatologie. În felul acesta cel mic va veni fără frică de-a lungul întregii vieți la stomatolog. Se spune că deprinderile, tiparele comportamentale ni le formăm până la vârsta de 5 ani.

Prevenția de acasă

Igiena corectă (cu o compresă umedă cu ser fiziologic se vor șterge gingiile bebelușului după fiecare alăptat și apoi cu pasta de dinți adecvată vârstei), alimentația sănătoasă, aportul corect de vitamina D3 și minerale, sunt factorii esențiali pentru sănătatea orală a copilului.

Medicul stomatolog vă poate recomanda o cremă (mousse) cu minerale (fosfați și calciu) care se aplică zilnic la suprafața dinților de lapte, pe termen nelimitat, până când se observă îmbunătățirea aspectului dințișorilor (dispariția petelor alb-gălbui de demineralizare). Atenție însă, acest mousse nu poate fi folosit de copiii care au alergie la proteina din lapte (întrucât conține cazeină) – GC Tooth Mousse.

Poți găsi cremele topice (Tooth Mousse GC și MI Paste GC) și intrând aici.

Pentru un aport corect de vitamina D, la sfatul medicului specialist, puteți administra copilului Vigantol sau ulei de pește (există pe piața și ulei de pește cu diferite arome, sub formă de jeleu, mult mai ușor acceptat de cei mici).

Îți recomand să citești și următoarele articole: