fbpx
fumatul si boala parodontala gingia

Fumatul, țigările și parodontoza

Dacă tu credeai că fumatul îți poate cauza doar cancer, află că va determina și parodontită

Aproape toate progresele medicale din ultimii 50 de ani, care prelungesc viața noastră, sunt ratate de fumători, datorită acestui viciu care afectează 1.1 miliarde oameni din întreaga lume.

by Dr. Alexandru Mihăilescu

Epidemia de tutun este una dintre cele mai mari amenințări cu care s-a confruntat sănătatea publică vreodată. Fumatul ucide 8 milioane de oameni pe an, din care 7 milioane de decese sunt rezultatul consumului direct de tutun, iar 1.2 milioane sunt nefumători care au fost expuși fumatului pasiv.

Costurile economice ale consumului de tutun sunt enorme, incluzând costuri importante pentru îngrijirea sănătății celor afectați de fumat, cât și capitalul uman pierdut prin morbiditatea și mortalitatea atribuite tutunului. În unele țări, copiii din zonele sărace sunt angajați în fermele de tutun pentru a crește veniturile familiei. Astfel, copiii sunt deosebit de vulnerabili la ”boala tutunului verde”, cauzată de nicotina care este absorbită prin piele când sunt manipulate frunzele umede de tutun.

Ca să fie mai clar: fumatul crește riscul de a muri din toate cauzele, nu doar cele legate de consumul de tutun. Țigările afectează sistemul respirator, circulator, reproducător, pielea, ochii și crește riscul de apariția a multor tipuri de cancer.

Ce afecțiuni pot să apară?

  • Ale plămânilor (cancer, bronșită cronică, etc)
  • Afectarea inimii (aterosleroză, boală arterială periferică, angină, infarct, etc)
  • Afectarea fertilității (disfuncție erectilă, fertilitate redusă)
  • Complicații ale sarcinii (sarcină ectopică, naștere prematură, greutate scăzută la naștere, afectarea organelor nou-născutului, etc)
  • Apariția diabetului de tip 2 (în plus este mai dificil de controlat diabetul pentru fumători)
  • Sistemului imun poate fi afectat (inflamație generală, îmbolnăviri mai frecvente)
  • Afectarea vederii (cataractă, degenerare maculară, etc)
  • Afectarea pielii și părului (cădere păr, cancer de piele, etc)
  • Gingiile și dinții pot fi afectați (parodontită, carii)

Dacă nu aveai un motiv de „speriat” ca să te lași de fumat, sunt convins că acum ai cel puțin 10. Eu o să îți povestesc pe scurt astăzi care e treaba cu fumatul și parodontita.

Parodontita

Cunoscută mai frecvent sub numele de parodontoză (sau paradontoză), este o boala inflamatorie, multifactorială, foarte frecventă. Este provocată de anumite bacterii, prezente în placa bacteriană și se poate manifesta sub o formă agresivă sau cronică. Provoacă inflamația și resorbția gingiilor și a țesuturilor profunde care înconjoară dinții.

Frecvent, parodontita, este o boală care pentru o lungă perioadă de timp este asimptomatică, care afectează țesuturile care susțin dinții, fiind cauzată de acumularea excesivă de bacterii care sunt prezente în mod normal la nivelul gurii noastre. Aceste bacterii sunt diferite de cele ce cauzează cariile dentare, fiind motivul pentru care unii pacienți nu prezintă carii.

Fumatul și parodontita

Fumatul slăbește sistemul imun, iar „luptătorii” împotriva infecțiilor devin mult mai „leneși”. Astfel lupta împotriva infecțiilor gingivale, parodontale este mult mai dificilă.

Ce înseamnă asta pentru tine dacă ești fumător?

  • Riști de 7 ori mai mult să dezvolți și să evolueze boala parodontală
  • Cu cât fumezi mai mult, cu atât este mai mare riscul de afectare parodontală
  • Tratamentele pentru boala parodontală nu funcționează la fel de bine pentru tine
  • Orice fel de consum de tutun (țigarete, vapping, tutun masticabil, pipă, trabuc) crește riscul de apariție și evoluție a bolii parodontale

Sângerarea gingiilor este mascată

Problema și mai mare care apare în cazul fumatului este că sângerarea este mult diminuată sau lipsește. Știu că sună bine, dar de fapt este foarte rău. Nicotina din fumul de țigară are un efect vasoconstrictor, adică strânge vasele de sânge din jurul dinților și îngreunează circulația. Nu lasă anticorpii ajungă la lupta cu infecția, iar reîmprospătarea cu sânge este îngreunată.

Însă cu adevărat rău este faptul că sângerarea este mascată, iar tu ca pacient ai senzația că totul este în regulă. Gingia nu sângerează pentru că fumezi, fumatul accelerează evoluția bolii, iar tu nu mergi la medicul stomatolog sau specialist parodontolog pentru că simți că totul este OK. De aceea, dacă încă nu te-ai gândit să te lași de fumat, măcar mergi la o consultație parodontală o dată pe an.

Gingia nu sângerează pentru că fumezi, fumatul accelerează evoluția bolii, iar tu nu mergi la medicul stomatolog pentru că simți că totul este OK, dar nu este.

Pungi parodontale mai mari

O pungă parodontală se referă la „dimensiunea” în sens vertical a infecției. Așa măsurăm noi cât de afectată este structura de suport a unui dinte. Cu cât este mai adâncă și mai extinsă infecția parodontală în jurul unui dinte spunem că punga parodontală este mai mare. Afectarea parodontală începe de la 4mm și poate ajunge și depăși 15mm în funcție de lungimea rădăcinii.

La fumători aceste pungi parodontale sunt mai mari, mai adânci și se dezvoltă mai repede. Dacă asta nu era de ajuns, dacă vei continua să fumezi, tratamentele sunt mult îngreunate și cu un succes mai mic. Așa că dacă te-ai gândi să te lași de fumat și încă nu ai făcut asta, ar fi cazul să te lași. Dacă încă nu te-ai gândit să te lași de fumat, ar fi cazul să te gândești.

Cannabis-ul și boala parodontală

Dacă sperai că toate miturile despre cannabis (iarbă) sunt adevărate și e o conspirație mondială împotriva lui, din păcate studiile ne arată că și consumul de cannabis (fără adaos de tutun) duce la o evoluție mai rapidă a bolii parodontale. Consumul excesiv de diferite substanțe care ne amorțesc simțurile va duce invariabil la apariția de diferite probleme. Ce e mult strică: fumat, alcool, cannabis, alte droguri.

Cariile și fumatul

Până acum puțin timp credeam că dinții sunt ocoliți de fumat. Adică fumatul afectează orice din organismul nostru cu excepția dinților, ceea ce bineînțeles s-a dovedit a fi fals. Crește riscul de apariție a cariilor dentare prin creșterea activității cariogene a microorganismelor orale și prin formarea unui mediu sensibil la carii. Adică face bacteriile mai puternice și scade apărarea dinților.

Dacă nu era totul clar, recomandarea este să te lași de fumat. Fumatul afectează tot organismul și e momentul să cauți alte metode prin care să te „relaxezi”, dar mai ales din punctul meu de vedere, ai nevoie de metode prin care să nu mai ai nevoie să te „amorțești”.

Cum te lași de fumat

Modificarea unui comportament, trebuie să parcurgă 5 etape, fie că vorbim de fumat sau de dus gunoiul seara și nu dimineața. Aceste cinci etape sunt:

  • precontemplarea – te gândești să te lași de fumat, dar nu în următoarele 6 luni
  • contemplarea – te gândești să te lași de fumat în următoarele 6 luni și cântărești argumente pro și contra
  • pregătirea – faci un plan pentru cum va fi și ce soluții ai. O etapă foarte importantă, fără pregătire, 50% dintre cei care se lasă de fumat revin la acest viciu
  • acțiunea – te lași efectiv de fumat, abstinență totală
  • întreținerea – cântărești argumentele pro și contra pentru care ești nefumător și cele pro câștigă

După cum vezi, renunțarea la fumat nu este ușoară, dar cu răbdare și consecvență poți face asta. Ai grijă de unde îți iei sursele și nu asculta de toate colegele tale care s-au „îngrășat” după ce s-au lăsat de fumat. Sunt aplicații pe telefon care te ajută, multe sunt gratis, sunt programe naționale pentru renunțarea la fumat, sunt cărți de citit, psihologi și hipnoză. Am prieteni care au testat fiecare metodă și pentru fiecare dintre ei, una a funcționat. Așa că singurul lucru care este necesar, este să vrei. Baftă!

Apropo de ce poți face pentru gura și corpul tău, ai mai jos și alte sugestii:

Surse:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tobacco

https://www.independent.co.uk/life-style/health-and-families/health-news/smokers-miss-out-on-50-years-of-medical-advances-733094.html

https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/diseases/periodontal-gum-disease.html

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3283937/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2823391/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6662788/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6662784/